Proiectul european, lansat cu succes după cel de-al Doilea Război Mondial, se confruntă, probabil, cu cea mai mare amenințare din istoria sa, pericol accentuat în 2013: ascensiunea partidelor de extremă dreapta, care riscă să submineze Uniunea Europeană din interior și care ar putea constitui principala miză a alegerilor pentru legislativul comunitar din luna mai a anului viitor.
Creșterea în popularitate a formațiunilor de extremă dreapta în mai multe țări membre ale UE, relevată la alegeri sau în sondajele de opinie, s-a produs în contextul crizei economice prelungite, măsurilor dure de austeritate și erodării încrederii unei părți semnificative a cetățenilor în capacitatea instituțiilor europene și partidelor tradiționale de a oferi soluții palpabile la probleme acute, precum lipsa locurilor de muncă și degradarea standardelor de viață.
Potrivit unui recent sondaj Gallup Europe, numai 30% dintre cei chestionați și-au exprimat o părere pozitivă despre UE, o scadere semnificativa comparativ cu nivelul de 70% în urmă cu 20 de ani. O evolutie care, in opinia autorilor studiului, arata ca "proiectul european nu a fost niciodată atât de nepopular".
Nesiguranța în plan economic și social, dublată de suspiciunile tot mai numeroase privind integrarea europeană, imigrația, islamul sau multiculturalismul, a condus, astfel, la creșterea popularității extremei drepte în Europa — din Grecia, țara cel mai puternic afectată de criză, până în Franța și statele nordice. Experții sunt de părere că actuala criză le-a oferit partidelor populiste și naționaliste șansa de a-și curăța și moderniza retorica, adaptând-o noului context.
Formațiunile de extremă dreapta susțin că imigrația a dus la scăderea salariilor pentru lucrători și la creșterea ratei șomajului și a influențat negativ sistemul beneficiilor sociale. Aceste partide afirmă că Europa și statele