USL a fost marcată în anul 2013 de conflictele deschise între liberali şi social-democraţi, în frunte cu cei doi lideri, parteneri care nu ratau ocazia înainte de alegeri de a-şi exprima încrederea reciprocă.

Divergenţele dintre cei doi "titulari" ai solidei majorităţi parlamentare a USL, în cele mai multe cazuri rezumate la nivel declarativ, au făcut deliciul presei, dar totodată au arătat opiniei publice adevărata faţă a liderilor politici care înainte de alegerile parlamentare făceau bravadă de buna relaţie dintre ei.

Clişeul promovat de Ponta şi Antonescu în privinţa bunei funcţionări şi a trăiniciei USL, care avea la bază relaţia de prietenie dintre liderii Uniunii, a devenit o oglindă în care se observă diferenţa între retorica politică, promisiunea electorală şi interesul imediat al fiecăruia.

Toate acestea, la doar un an de la alegerile parlamentare, când USL a obţinut cel mai mare scor politic de care a beneficiat o formaţiune după 1990.

Parlamentarele 2012 şi angajamentul neonorat, dar semnat, al USL pentru preluarea UDMR la guvernare

În seara alegerilor parlamentare, liderul PSD Victor Ponta anunţa declanşarea negocierilor cu UDMR pentru ca formaţiunea maghiarilor să facă parte din majoritatea guvernamentală. Crin Antonescu se afla pe o poziţie diferită de a premierului, afirmând că discuţiile cu UDMR nu vizează "nicidecum o alianţă de guvernare", ci o colaborare parlamentară care, eventual, are în vedere reforma constituţională.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, s-a dovedit unul dintre cei mai vehemenţi adversari ai colaborării cu UDMR, principalul motiv fiind legat de votul electoratului maghiar la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

La o zi după momentul alegerilor, Victor Ponta afirma că nu există o decizie formală de colaborare cu UDMR, dar mesajul său iniţial era un semnal al intenţiei de a ap