Începând din Slovenia, continuând cu Bulgaria şi România şi terminând cu Ucraina, 2013 a adus intrarea statelor est-europene într-o nouă etapă a crizei, marcată de proteste antiguvernamentale.

Corupţia, nivelul scăzut de trai, măsurile de austeritate, pierderea încrederii în clasa politică şi lipsa locurilor de muncă, în special pentru tineri, au scos sute de mii de est-europeni pe străzi în 2013.

Tonul a fost dat de sloveni, ale căror demonstraţii în masă - cele mai ample de la destrămarea Iugoslaviei - din primele luni ale anului au dus la demisia, în martie, a prim-ministrului Janez Jansa şi a guvernului său.

În Bulgaria, primăvara a adus o reizbucnire a protestelor faţă de scumpirea nejustificate a energiei pentru consumatori, manifestaţii care au continuat, într-o formă sau alta, până de curând. Ultima „zvâcnire” a protestatarilor bulgari s-a încheiat luna trecută, când un grup de studenţi au renunţat la protestul de tip „occupy” pe care îl organizaseră în sediul Universităţii de la Sofia.

Toamna a adus proteste de amploare şi în România, reunite între timp sub sloganul „Uniţi Salvăm!”. Factorul declanşator pentru proteste a fost un proiect pentru exploatarea resurselor de aur de la Roşia Montană de compania canadiană Gabriel Resources.

Protestele au continuat pe parcursul anului şi în Ungaria, unde opozanţii Guvernului de la Budapesta şi-au exprimat temerile faţă de ceea ce numesc „autoritarismul tot mai accentuat” al partidului Fidesz, aflat la putere şi condus de premierul Viktor Orban.

Presa internaţională n-a acordat prea multă atenţie protestelor din Bosnia, când manifestanţii i-au blocat în sediul parlamentului pe aleşi până când aceştia au rezolvat o problemă la emiterea cardurilor naţionale de identitate.

Proteste până-n ultima zi de 2013

Iar ucraineni