La 200 de ani de la moarte, o expozitie il celebreaza, la „Biblioteca Palatina” din Parma, pe Giambattista Bodoni, principele tipografilor, care in 1700 a revolutionat arta tiparului si a contribuit la prestigiul international al orasului, informeaza Cotidianul.ro. Giambattista Bodoni
Sursa imagine: en.wikipedia.org
In 1768, Giambatistta Bodoni sosea la Parma cand abia implinise varsta de 28 de ani. Era un tanar, dar apreciat tipograf. In orasul emilian Parma a reusit sa-si implineasca visele carierei si sa devina o celebritate internationala. A fost numit Duce de Ferdinando de Bourbon, avand ca scop de a deschide la Paris si la Madrid cate o tipografie ducala, familia de Bourbon intelegand ca acestea pot deveni un element important de propaganda si de prestigiu international.
Cu prilejul bicentenarului mortii sale, Parma a devenit un fel de Atena a Italiei, avand in centru expozitia „Bodoni, principele tipografilor in Europa Luminilor si a lui Napoleon”, ce se desfasoara in „Palazzo della Pilotta”, curatoriata de Pierluigi Pizzi.
Nascut la Saluzzo, langa Cuneo, in 1740, intr-o familie de tipografi, Bodoni a invatat meseria intipografia tatalui sau. La 18 ani pleaca la Roma unde lucreaza pentru tipografia „Congregazione de Propaganda Fide” si acolo il cunoaste pe abatele Paciaudi, bibliotecarul care il cheama la Curtea de la Parma, unde isi deschide, in propria locuinta, un atelier.
In 1770, in tipografia personala lucrau peste 20 de muncitori. Cu ajutorul fratelui sau, Giuseppe Bodoni, deschide chiar si o turnatorie fiind convins ca artizanatul in tipografie este la fel de important ca arta, dorind sa ajunga un rafinat editor. O tipografie in secolul al XVIII-lea avea un intreg proces manual. Chiar si compozitia textului era realizata tot manual, astfel incat paginile obtinute, odata prinse in rama, erau tiparite fiecare in parte. Fasci
