Istoricul ardelean Marius Rotar spune că acţiunile de duminică, 29 decembrie, ale Asociaţiei Secular-Umaniste nu sunt o noutate în ţara noastră şi că aceasta are un ”strămoş”: o asociaţie creată, în 1909, la Iaşi, Asociaţia Naţională a Liber Cugetătorilor.
“Problema separării bisericii de stat nu e una nouă în societatea românească, aşa cum s-ar părea la prima vedere. Acţiunile Asociaţiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR) nu reprezintă o premieră nici din punctul de vedere al intereselor urmărite, şi nici ca structură de acţiune. Contextul actual în care se manifestă ASUR, precum şi BOR sunt diferite de realităţile trecute, dar realităţile de azi provin din procesul modernizării statului şi societăţii”, explică istoricul ardelean Marius Rotar, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, totodată şi preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România.
Ardeleanul spune că o asociaţie de la începutul secolului trecut avea ţeluri asemănătoare. Se numea Asociaţia Naţională a Liber Cugetătorilor şi a fost fondată la 1 iulie 1909, la Iaşi. În cadrul asociaţiei a apărut o revistă numită “Raţiunea”, iar un membru de seamă a fost Constantin Thiron, specialist în patologie şi terapeutică de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Iaşi.
Universitarul care cerea interzicerea sfeştaniei
Thiron a scris mai multe lucrări printre care şi “Conflictul între Ştiinţă şi Religie” (1909). “Această lucrare a scris-o datorită unui memoriu pe care l-a înaintat Consiliul profesoral al Universităţii din Iaşi privind organizarea unei sfeştaniei ortodoxe la deschiderea anului universitar. Prin acel memoriu, Thiron solicita suprimarea sfeştaniei întrucât, susţinea el, nu exista nicio regulă pe baza căreia aceasta se desfăşoare. Iar efectuarea sfeştaniei nu era prevăzută în regulamentele universităţii moldave”, explică istoricul Rotar.
