Şi totuşi, în anul acesta nu am ieşit chiar rău în cadrul Uniunii Europene. Ba, chiar, putem consemna câteva câştiguri importante.
Mai întâi de toate, România va primi 39.8 miliarde de euro în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene 2014-2020, cu circa 18% mai mult decât în exerciţiul bugetar 2007-2013. Aceasta, în condiţiile în care, pentru prima dată în istoria UE, bugetul total scade cu 3,7% faţă de exerciţiul multianual precedent.
Aranjamentele la care s-a ajuns în cursul negocierilor sunt favorabile României în mai multe aspecte, cum ar fi deductibilitatea TVA, flexibilitate în transferarea fondurilor nefolosite şi mai ales regula N+3, aplicabilă bugetului 2007-2013. De asemenea, România va beneficia de o rată proprie de cofinanţare de numai 10% în loc de 15%, cât timp va avea acordul cu Troica. Mai mult: am evitat ceea ce putea fi mai rău în cadrul negocierilor şi anume legarea viitoarelor alocări bugetare de actualele rate de absorbţie.
Noua Politică Agricolă Comună, adoptată la sfârşitul acestui an, conţine o serie de avantaje pentru România. În primul rând, diferenţele dintre alocaţiile primite de vechile state membre şi cele care au intrat în 2004 şi 2007 se reduc semnificativ, deşi nu dispar cu totul. Dar, cel puţin, niciun stat membru nu va primi mai puţin de 75% din media la nivel UE, iar subvenţia la hectar nu va putea scădea sub 60% faţă de media europeană.
De notat că, la momentul aderării, România primea circa 35% din media europeană. Ţara noastră urmează să primească 17,5 miliarde de euro prin Politica Aricolă Comună în exerciţiul 2014-2020, faţă de 13 miliarde în actualul ciclu.
Noua politică vine cu reglementări avantajoase pentru tinerii agricultori, care urmează să primească ajutoare sporite cu 25%. Mai sunt prevăzute plăţi directe către fermele de subzistenţă (între 500 şi 1250 d
