Mâine este ultima zi din acest an. Este un an care se duce în istorie cu bune, cu rele; este totuşi un an din viaţa noastră pe care trebuie să ni-l asumăm cu toată responsabilitatea. Este foarte benefic să ne facem o scurtă analiză a celor petrecute, a celor ce au fost. Dar cel mai bine pentru noi ar fi să ne înălţăm privirea peste gardul zilei de mâine şi să privim în curtea anului 2014 cu luciditate şi pragmatism. Învăţând din greşelile noastre din anul 2013!
Viitorul nostru este de cele mai multe ori în mâinile noastre, dincolo de tarele societăţii tulburi în care ne ducem existenţa. Noi suntem aceia care ne fixăm jaloanele vieţii noastre, noi ne putem face existenţa mai grea sau mai uşoară, pe lângă cei din jurul nostru.
Tocmai de aceea, din respect pentru cititorii mei, voi reproduce mai jos o frumoasă pildă despre priorităţile vieţii noastre, pildă care, mi se pare mie, se potriveşte de minune Anului Nou ce începe poimâine.
Un profesor de filozofie stătea în faţa clasei sale de studenţi, având pe catedră câteva obiecte.
Când a început ora, profesorul fără să zică nimic a luat un borcan gol şi a băgat în el câteva mingi de golf. Apoi i-a întrebat pe studenţi dacă borcanul este plin. Plin, au răspuns aceştia.
Profesorul a luat, apoi, nişte pietricele şi le-a aruncat printre mingile de golf. A întrebat dacă borcanul este plin, iar studenţii au răspuns că da.
Apoi a luat o cutie cu nisip, pe care l-a turnat printre pietre. Studenţii au constatat, iarăşi, că borcanul e plin.
Profesorul a scos, la urmă, două ceşti de cafea pe care le-a vărsat în borcan, umplându-l de data aceasta definitiv. Studenţii au râs.
Profesorul a rostit: Aş dori să înţelegeţi că acest borcan este viaţa voastră. Mingile de golf reprezintă lucrurile importante, familia, copiii, sănătatea, prietenii şi pasiunile voastre. Dacă totul ar
