Anul care se încheie a însemnat un nou eşec privind aderarea la Schengen, motiv pentru care Bucureştiul a decis că nu va mai aduce în discuţie subiectul decât atunci când va exista unanimitate, şi o încercare de a face din România o punte a Chinei spre Uniunea Europeană.

Lipsa de coordonare între actorii politicii externe a României s-a răsfrânt, în 2013, asupra diplomaţiei româneşti care nu se poate lăuda cu vreun rezultat răsunător şi care contabilizează un nou eşec în încercarea de a adera la Spaţiul Schengen. Capitolul "realizări" ale diplomaţiei româneşti include inaugurarea lucrărilor de construcţie la Deveselu, vizita premierului Victor Ponta în SUA şi organizarea celei de-a treia ediţii a Forumului China-Europa Centrală şi de Est la Bucureşti.

Aderarea la Schengen, o "fata Morgana"

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a început anul cu o declaraţie în forţă, susţinând că omologul olandez, Frans Timmermans, a cărui ţară s-a opus cel mai adesea intrării României şi Bulgariei în Schengen, este un bun cunoscător al României şi are "un anumit grad de deschidere pozitivă" privind subiectul Schengen.

"Este adevărat că în cursul zilei de luni, ieri, am avut o discuţie cu omologul meu olandez, care este un bun cunoscător al României şi al realităţilor româneşti. Într-o fostă capacitate anterioară de ministru al Afacerilor Europene al Olandei, a fost, de altfel, şi unul din sprijinitorii consecvenţi ai procesului de negocieri pentru aderarea României la UE (...) E un om cu foarte multă experienţă şi care cunoaşte realităţile româneşti din proprie experienţă, şi nu din relatările din presă. Spun asta pentru că este foarte important şi există un anumit grad de deschidere pozitivă pe care am înregistrat-o de la bun început", a declarat Corlăţean, la 16 ianuarie, într-un interviu la RRA, despre Timmermans, numit ministru de Externe în guvernu