Ziua de 30 decembrie a ramas consemnata in istoria comunista a Romaniei ca acea zi cand tara s-a declarat republica, in urma abdicarii regelui, in conditii prea bine cunoscute, ca sa le mai evocam aici.
Dar de ce tocmai 30 decembrie? De ce era atata zor din partea conducatorilor nostri sa puna umarul in pline sarbatori, pentru a forta nota si a determina producerea evenimentului tocmai in aceasta zi, cand oamenii se pregateau sa-si incropeasca o masa modesta de anul nou?
Nu stiu daca si-a pus cineva pana acum aceasta intrebare, dar cei doi corifei ai Romaniei de atunci, respectiv Petru Groza si Gheorghiu Dej, erau atat de plini de neprevazut, incat nu mai mira pe nimeni nimic.
Nici nu era cazul sa-ti exprimi mirarea, in momentul cand peste tara incepuse sa se astearna teroarea, iar oamenii erau inhatati de la casale lor si dispareau in necunoscut chiar si pentru o anecdota nesocotita, cu aluzie la noua carmuire.
Dupa trecerea aniilor insa, iata ca deodata ziarele rusesti atrag atentia, reamintind o zi aniversara: la 30 decembrie 1922, in tara lui Lenin a fost proclamata crearea URSS, constituita initial din patru "republici": rusa, ucraineana, belorusa si transcaucaziana. Ulterior, Uniunea s-a extins.
Cu aceasta ocazie, portalul infoniac consemneaza sec, dar mandru: "URSS a existat pana in anul 1991 si a fost in acea perioada cel mai mare si mai puternic stat din lume".
Deci asta era. Pentru asta se precipitau Petru Groza si Gheorghiu Dej, pentru asta era nevoie de abdicarea imediata a regelui tarii: ca sa se laude conducatorii nostri in fata lui Stalin ca-i dau tara ca ofranda, ca un fel de cadou, de ziua aniversarii URSS. Sa traiesti, tatuca!
Si intr-adevar, tara a fost oferita ca ofranda, de vreme ce multi ani la rand, sovieticii au transportat de la noi in tara lor fabrici intregi
