Doctorul Cornel Enache, cu o experienţă vastă în acţiuni caritabile, susţine că orice comunitate se poate mobiliza şi fără implicare politică. Rep.: - Vorbiţi-ne despre începuturile activităţii pe plan umanitar. C.E.: - Imediat după Revoluţie, la Spitalul de Pediatrie, venea o fundaţie puternică din Germania, din Munţii Metaliferi. Aceşti oameni au început acolo Centrul de balneofizioterapie şi recuperare medicală. O chestiune de noutate. La vremea aceea cineva făcea o investiţie de la cota zero şi până la darea în folosinţă. Cu aceşti domni din Saxonia au venit şi alţi făcători de bine din Germania. Soţia mea a făcut oficiul de traducător de multe ori şi în felul acesta i-am cunoscut pe reprezentanţii SODI, a patra fundaţie ca putere în Germania. Ei aveau o colaborare la Bucureşti, dar la Botoşani erau pentru prima dată. Ei desfăşurau programe în multe ţări, printre care Somalia, Laos, Cambodgia, Vietnam. În România au venit doi reprezentanţi ai SODI şi au căutat un partener. Ne-au invitat în Germania în 1992 şi atunci ne-a venit ideea să înfiinţăm Fundaţia Eurosocial. Cei 22 de membri fondatori au fost oameni de mare suflet şi calitate. Curiozitatea în asta constă, în faptul că fundaţia mamă era la Botoşani şi aveam filiale la Cluj, Braşov, Constanţa şi Bucureşti. Cu timpul, aceste filiale au devenit fundaţii şi au continuat activitatea într-un mod fericit în oraşul lor. Noi am rămas Eurosocial la Botoşani şi am continuat să colaborăm cu cei din Germania. - Care a fost primul proiect al Eurosocial? - Am început de la Spitalul «Sfântul Gheorghe», unde partenerii germani au filmat un cărucior improvizat de un meseriaş din spital şi cu care se cărau tuburi de oxigen de la un salon la altul. Aşa au fost de încântaţi de invenţie, încât au vrut să-l cumpere pentru muzeul de auxiliare medicale. Am spus că nu-i posibil. Şi o primă ţintă pe care am atins-o a fost o instalaţ