Rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani. În ceea ce priveşte cărbunele, în actualele condiţii de producţie, în 9 ani rezervele vor fi aproape terminate. Potrivit unui studiu BP, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătăţit. Pe de altă parte, România are în exploatare aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la alabastru, ape geotermale şi naturale şi până la minereuri auro-argentifere, cuarţ, calcar, marmură, lignit şi minereuri de molibden sau de uraniu, reiese din datele de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Judeţul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de resurse naturale. De altfel, Hunedoara şi Alba sunt singurele judeţe din România unde există minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Clujul se situeză pe a treia poziţie, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial şi de construcţii. La polul opus, cele mai sărace judeţe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru care ANRM a eliberat licenţe de exploatare se numără judeţul Vaslui, în subsolurile căruia se află argilă comună şi Vrancea, Călăraşi şi Dolj, care au doar nisip şi pietriş, după cum reiese din datele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Resursele naţionale, în continuă scădere Rezervele naţionale de ţiţei şi gaze naturale sunt în continuă scădere, potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) care se regăse