Prin 1991-1992, mass-media din întreaga lume privea spre Iugoslavia, spre evenimentele care se desfaşurau cu o repeziciune nemaivăzută până atunci. Pentru românii ieşiţi recent din bezna celor două ore de televiziune, era primul război transmis „live” în imagini şi la radio, primul război în care ştirile de dimineaţă apăreau diferite total faţă de cele din seara precedentă.

În transmisiuni needitate de la faţa locului, având în fundal ruine fumegânde sau coloane de refugiaţi, se menţionau nume precum: Slavonia, Croaţia, Franjo Tudjman, Krajna, Osjiek, JNA, Slobodan Miloşevici, Vojislav Šešelj, Arkan, Tigrii şi, ulterior, Sarajevo, Mostar, Srebreniţa, Bosnia… Nume despre care poate mai auziserăm în şcoală, dar care păreau la fel de îndepărtate precum Mauritania sau Noua Zeelandă. Puţini realizam atunci că unele ştiri se refereau la locuri aflate la 140km depărtare de România, cam cât de la Bucureşti la Predeal. Adică de la Jimbolia la Vukovar.

Vukovar, nemenţionat în nicio ştire importantă timp de 50 de ani, acest oraş liniştit cu cei 65.000 de locuitori de pe malul drept al Dunării, în Iugoslavia, s-a găsit dintr-odată în centrul atenţiei lumii. Aici, între august şi noiembrie 1991, s-a desfăşurat cea mai mare bătălie din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, soldată cu distrugerea completă a oraşului şi cu evacuarea întregii populaţii non-sârbe.

Premisele conflictului

Menţionat pentru prima dată în 1231, în decursul istoriei, Vukovar – parte din Slavonia de Est – a aparţinut succesiv Regatului Croaţiei, apoi Regatului Ungariei, pentru ca între 1526-1687 să fie sub stăpânire otomană, alături de restul Serbiei – Belgradul căzând turcilor în 1521. Krajina – zona militarizată de frontieră, ca limită a Imperiului Otoman – apare menţionată pentru prima dată în această perioadă.

Tot de atunci se pare că se id