La începutul anului 2013, alianţa de guvernare anunţa frenetic revizuirea Constituţiei şi ample reforme administrative. La sfârşitul anului, oficial, aceste proiecte sunt amânate. De fapt, ele sunt îngropate

Imediat după ce s-au instalat la guvernare, liderii PSD şi PNL anunţau cu glas tare marile proiecte politice ale anului 2013: revizuirea Constituţiei, descentralizarea administrativă şi regionalizarea. „Sunt toate condiţiile: 70% în Parlament, voinţă politică, determinare din partea Guvernului, nu este an electoral“, spunea vicepremierul Dragnea, responsabilul de noua reformă administrativă.

În luna februarie, Liviu Dragnea împărţise deja România pe hârtie şi anunţa o nouă unitate administrativă: regiunea. Încă de la început, numărul regiunilor a fost şovăielnic. „Optăm între 8 sau 9 regiuni“, a spus Dragnea la început. Ulterior, numărul acestora a ajuns la 10, dar numai pe hartă. Apoi, Dragnea, pentru a-i împăca pe toţi baronii locali, mai mici sau mai mari, le-a promis că fiecare oraş mai acătării din ţară va fi transformat într-o capitală de regiune, fie ea economică, turistică sau culturală. „Nu va fi o singură capitală într-o regiune. Ne interesează ca fiecare judeţ şi fiecare cetăţean din fiecare judeţ să se bucure de avantajele regionalizării. Dacă va fi un sediu administrativ într-un oraş, în alt oraş din alt judeţ va fi, de exemplu, direcţia regională de finanţe, în altă capitală de judeţ va fi direcţia regională de mediu. Deci nu dorim să concentrăm într-un singur oraş tot pachetul puterii administrative“, spunea Dragnea.

Până la urmă, baronii USL nu au căzut la pace, iar Dragnea s-a văzut nevoit să abandoneze marele proiect al regionalizării. La finalul verii, liderul PNL, Crin Antonescu, a venit cu o explicaţie. „Proiectele nu sunt în aer, sunt amânate. E o amânare regretabilă. Noi ne-am fi dorit mai devreme să facem aceste lucruri,