România a reuşit să atragă, în cei şapte ani de când este membră a Uniunii Europene, doar 5 miliarde de euro din fondurile structurale puse la dispoziţie în perioada 2007 – 2013, adica un sfert din cele aproape 20 de miliarde de euro menite să ajute la modernizarea ţării.

Fondurile structurale sunt destinate dezvoltării unui stat prin finanţarea de programe de reabilitare de drumuri, de şcoli, de spitale, prin acordarea de sprijin financiar firmelor mici şi mijlocii care vor să investească în echipamente noi sau prin programe de instruire a angajaţilor sau a şomerilor care vor să intre în câmpul muncii mai bine pregătiţi, însă România este codaşă la absorbţia lor. Motivul? Birocraţia excesivă, productivitatea scăzută sau deficitul de personal în rândul funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene, schimbările frecvente ale regulamentelor făcute de către autorităţile de management, dar şi fraudele din cadrul proiectelor au făcut ca România să nu reuşească să atragă banii.

Cea mai bună performanţă a avut-o totuşi Programul Operaţional Regional (cunoscut sub denumirea de “Regio”), care a avut o rată de absorbţie de peste 44% până în prezent, beneficiarii primind rambursări de peste 1,6 miliarde de euro în perioada 2007 – 2013. Acest program, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, are ca beneficiari principali primăriile şi consiliile judeţene, care primesc bani pentru proiecte de reabilitare a infrastructurii sau a şcolilor. Deşi are gradul de absorbţie cel mai ridicat, plăţile de la UE prin acest program au fost suspendate câteva luni din cauza neregulilor cu privire la achiziţiile publice făcute în cadrul proiectelor.

Şi POS Mediu, programul administrat de Ministerul Mediului care finanţează proiecte cu ajutorul cărora sunt construite sisteme de apă şi canal sau gropi de gunoi, a avut o absorbţi