În spatele celebrului spectacol care se dansează de fiecare Crăciun peste tot în lume se află poveşti remarcabile şi o muncă de-o viaţă. Câteva dintre talentele şi maeştrii baletului românesc au povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum este viaţa unui dansator în teatru.
E forfotă mare în culise, oriunde întorci privirea, balerine costumate în zâne, flori, sau fulgi de nea aşteaptă momentul când vor urca pe scenă. Sunt repetiţiile pentru „Spărgătorul de nuci“, spectacolul de Crăciun pus în scenă de toate companiile de balet din lume, iar Opera Naţională din Bucureşti (ONB) nu face excepţie de la tradiţie încă din 1961. Spectacolul s-a dansat pe 19, 21 şi 22 decembrie şi vor mai fi două reprezentaţii la anul, în 11 şi 12 ianuarie.
La origini un balet rusesc în două acte coregrafiat de cel mai mare maestru al baletului rusesc, Marius Petipa, „Spărgătorul de nuci“ se dansează pe muzica lui Piotr Ceaikovski şi este una dintre cele mai de succes producţii de teatru din lume.
„Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu o parte dintre balerinii din compania Operei Naţionale, la repetiţiile pentru spectacolul de Crăciun. Teatrul a atras în ultimii ani balerini străini. Britanicul Lucas Campbell (24 de ani) este unul dintre ei, dansator pe scena autohtonă din 2011. Spune că a început târziu dansul, la 16 ani, dar, cu talent şi multă pasiune pentru balet, a reuşit să recupereze şi să devină un profesionist. Norocul lui a fost că s-a dus la cursurile şcolii ruseşti din Perm, una dintre cele mai bune, iar trei ani mai târziu a devenit balerin. Spune că şcoala rusească a rămas cea mai apropiată de sufletul său, tocmai pentru că „sunt foarte disciplinaţi şi stricţi“.
„BALETUL E O ARTĂ, NU UN SPORT“
Lucas nu a participat însă niciodată la competiţii precum Prix de Lausanne. „Nu cred că baletul este o competiţie, e o artă, nu un sport. Eu nu pot reconcili
