Industria alimentară din România înregistrează o cifră de afaceri de aproape zece miliarde de euro anual. Să mănânci a început să devină însă tot mai riscant. Anul trecut am avut cel puţin patru alarme sonore în domeniul alimentar. După lasagna cu carne de cal şi lapte cu aflatoxina, nemţii au descoperit curcani trataţi cu antibiotice veniţi din Romania, iar apoi, peste 37.000 de păsări contaminate cu Salmonella au fost descoperite de inspectorii sanitar-veterinari la o fermă românească.
Industria alimentară românească a fost zguduită pe parcursul acestui an de mai multe scandaluri, unele cu ramificaţii internaţionale, cum a fost cel al cărnii de cal de la începutul lunii februarie, în timp ce cazul laptelui cu aflatoxină a adus demisii la vârful Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) din cauza „bâlbâielilor” în comunicare, iar carnea de pasăre contaminată cu salmonela a prejudiciat industria avicolă cu zeci de milioane de euro.
Potrivit datelor publicate pe site-ul ANSVSA, în acest an, pe Sistemul European Rapid de Alerta pentru Alimente şi Furaje (RASFF), au fost înregistrate 26 de alerte pentru produsele provenite din România, care vizau, printre altele, fructe de pădure, piept de pui, porumb furajer, praf de ouă, cârnaţi cabanos, carne de vită congelată etc.
Cele mai multe alerte privind produsele alimentare româneşti au fost iniţiate de Germania, Italia şi Grecia, însă jumătate dintre acestea nu au fost confirmate. În schimb, în cazul celor confirmate, reprezentanţii ANSVSA afirmă că acestea au fost gestionate foarte bine şi „niciun produs nu a ajuns în galantarele magazinelor”.
„România, prin industria de profil, a început să pătrundă cât mai mult în Europa. Există o chestie concurenţială din partea statelor membre care încearcă, voit sau nu, să dea drumul la aceste a
