Românii sărbătoresc astăzi nu doar Anul Nou, ci şi Sfântul Vasile, păstrând o parte dintre tradiţiile şi obiceiurile păgâne, despre care se spune că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg, potrivit unui articol publicat pe site-ul Știrilor Pro TV. Din vremuri străvechi se săvârşesc multe practici magice şi ritualuri în această zi, care marchează începutul, nu doar al unui nou an, ci şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă. Sfântul Vasile este "păzitor de duhuri rele", perceput de unii drept primul petrecăreţ, al cărui nume este considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos și este apărătorul creștinilor, acesta fiind motivul pentru care prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Pe de o parte, ziua de 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, care, în funcţie de cunoaşterea tradiţiilor mitologice, poate fi interpretat în sensul dorit de fiecare. Pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă - este prima zi a anului, a unui nou interval de timp. Integrându-se în perioada mai largă a Sărbătorilor de iarnă, care debutează de Sfântul Nicolae, obiceiurile care au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţara: muncile agricole, fertilitatea campului, roadele bogate, etc. Astfel, "Semănatul", "Pluguşorul", "Plugul cel Mare" şi "Vasilica" sunt cele mai importante texte "magice" care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică. De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile "magiei primei zile" se integreaza şi textele ce urează bunăstare fizică şi materială: "Sorcova" sau colindele de Sfântul Vasile (care le ureaza celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă). Sorcova vesela În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi. Sorcova