2013 a însemnat o ascensiune categorică a grupărilor de extremă dreapta în toată lumea, însă cu un avans fulminant în statele comunitare. Criza şi austeritatea pe care a adus-o aceasta, combinată cu sentiment naţionalist tot mai puternic, au creat terenul propice pe care s-a ridicat cea mai mare ameninţare pentru UE în acest moment.
Criza, austeritatea, şomajul, scăderea nivelului de trai şi pierderea încrederii în clasa politică au ajutat partidele extremiste să urce în preferinţele electoratelor, fenomen considerat de analişti cea mai mare ameninţare pentru UE. Însă nu doar banii se afla la baza acestei tendinţe.
„Deci votăm cu toţii pentru nazişti pentru că Europa este în recesiune? Este doar o afirmaţie sforăitoare”, spune Matthew Goodwin, profesor la Universitatea Nottingham şi expert în ideologia de extremă dreapta, citat de publicaţia britanică „The Economist”. Îngrijorările privind cultura naţională, identitate şi mod de viaţă atârnă mai greu decât problemele economice, explică acesta, adăugând că în orice stat, indiferent de starea finanţelor, există riscul pentru apariţia unui partid xenofob. „Este nevoie doar de un partid semi-competent care să bată monedă pe aceste sentimente.”
Proiectul european, lansat cu succes după cel de-al Doilea Război Mondial, se confruntă, probabil, cu cea mai mare ameninţare din istoria sa, pericol accentuat în 2013, notează Agerpres într-o amplă analiză. Ascensiunea partidelor de extremă dreapta, care riscă să submineze Uniunea Europeană din interior şi care ar putea constitui principala miză a alegerilor pentru legislativul comunitar din luna mai a anului viitor.
Criza economică sau efectele globalizării? Experţii au păreri împărţite cu privire la cauzele care au favorizat reîntoarcerea în forţă a ideologiei de extremă dreapta, fenomen de necontestat în ultimii ani în Europa. Pier
