Anul care se incheie ar putea fi un moment magnific in comparatie cel care sta sa inceapa. 2013 a fost anul concentrarii tuturor dezamagirilor, anul in care criza a scos inca o portie de adevar greu digerabil din politicieni si administratorii care ne conduc si ne reprezinta, a fost anul incare societatea a inteles ca schimbarea este practic imposibil sa se produca.

A fost anul in care s-a demonstrat ca o eticheta de pe o pancarta de la protestele din ianuarie - februarie 2012 e mai adevarata decat si-au imaginat autorii ei - politicienii romani formeaza o masa indistincta in care partidele reprezinta suma mizeriei membrilor care le formeaza.

Una peste alta, de la stanga la dreapta, aproape aceeasi mizerie. 2013 a fost anul in care USL a demonstrat ca nici macar o majoritate de 70% in Parlament nu e de ajuns pentru a-si implini proiectele, ci e buna doar pentru ca alesii sa isi voteze privilegii si drepturi suplimentare fata de restul cetatenilor.

Dar cel mai grav lucru care s-a intamplat in anul care sfarseste in aceste momente e ca USL nu a avut forta si viziunea necesare pentru a se rupe de linia de guvernare impusa de troica FMI-UE-Merkel si politica promovata de Traian Basescu - Boc - MRU.

Guvernul Ponta I si II nu a facut decat sa mosteneasca intacta linia generala a politicii de guvernare de la predecesorii "criminali", incercand in acelasi timp sa dea un plus prin liberalizarea preturilor la energie si gaze naturale, sa adauge un plus privatizarii ultimelor companii ale statului si straduindu-se sa dea preferential ultimele resurse naturale de aur, gaze si petrol pe care inca le detine statul roman.

Meritele pentru ultimele fapte apartine in mare parte in mod exclusiv premierului Victor Ponta, care a incercat astfel sa isi consolideze puterea deja acaparata si sa se credibilizeze extern.