Anul 2014 va aduce un nou Parlament al Uniunii Europene si o noua garnitura a Comisiei Europene, insa coeziunea constructului european pare amenintata de xenofobie si ultranationalism. Presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene va fi asigurata de statul membru cel mai lovit de criza zonei euro, Grecia, in prima jumatate a anului 2014, iar in semestrul al doilea fraiele vor fi preluate de un alt stat sudic, Italia, de asemenea afectata puternic de recesiunea zonei euro.
Alegerile europarlamentare si ascensiunea extremistilor
Alegerile europarlamentare programate pentru mai 2014 se anunta a fi marcate de ascensiunea amenintatoare a partidelor ultranationaliste, care propovaduiesc tocmai oprirea adancirii procesului de integrare europeana si in unele tari chiar gestul extrem de renuntare la calitatea de membru al Uniunii.
In anul 2014 se incheie mandatul de cinci ani al actualilor europarlamentari, iar cetatenii din cele 28 de state ale Uniunii Europene sunt asteptati la urne pentru a-si alege reprezentantii in Parlamentul European, pentru noua legislatura, la scrutinul european prevazut pentru 22-25 mai.
Nmarul europarlamentarilor, la nivelul intregii UE, va scadea de la 766 in prezent la 751 in urma alegerilor din 2014.
Romania va pierde un mandat de europarlamentar, urmand ca la scrutinul din luna mai sa fie alesi 32 de deputati europeni, tara noastra fiind pe locul al saptelea in UE ca numar de europarlamentari care ii revin.
Alegerile europene sunt contextualizate de asecensiunea discursului xenofob si eurosceptic din statele cu vechime in Uniunea Europeana.
In Parlamentul European, grupul politic exponent al miscarilor nationaliste este Grupul Europa Libertatii si Democratiei. Acesta are doar 35 de parlamentari europeni din totalul de 766, insa discursul ultranationalist, xenofob si eurosceptic al unora dintre rep
