2014 va fi un an în care business-urile serioase de media vor continua să aibă dificultăţi, iar cele neserioase vor zburda. Austeritatea dată de cele 280-300 de milioane de euro, disponibile pe piaţa vizibilă, va continua să-şi pună amprenta asupra brandurilor mari, în timp ce zona gri, finanţată de politic, va fi cuprinsă brusc de o veselie activă. Imprevizibilul de pe acest din urmă segment e, la urma urmei, mai previzibil decît evoluţiile lente din zona mediei comerciale.
• Televiziuni comerciale. Principala necunoscută din 2014 – una foarte importantă, veţi vedea de ce – se leagă de traiectoria PRO TV fără Adrian Sârbu. Fondatorul postului şi fostul CEO al CME, compania-mamă, rămăsese, formal, în fruntea operaţiunilor din România, după demisia din poziţia de numărul 1 global, dar numirea de la 1 decembrie a unui manager lituanian aici acreditează ideea despărţirii lui Sârbu de companie. Despărţirea vine pe fondul unor dificultăţi materiale ale CME, care a pierdut, în România, în 2012, 26 de milioane de euro.
DE ACELASI AUTOR Google Zeitgeist şi dialectica papanaşilor Prima zi de Revoluţie Televiziuni malefice şi televiziuni vrăjitoreşti Conspect de Jeff Bezos Prima concluzie care se poate trage e că PRO TV, fără Adrian Sârbu, va reduce motoarele în anii următori, pentru a ajusta cheltuielile la banii disponibili pe piaţa de publicitate. Ar putea fi vorba şi de vînzarea unor liabilities (s-a vorbit de Acasă), dar şi de producţii mai puţin costisitoare decît în 2011-2013. Partea proastă, pentru întreaga piaţă media, e că PRO TV-ul a fost, de la apariţia în 1995, trendsetter-ul ei, deci Antena 1 şi Kanal D vor investi, la rîndul lor, mai puţin în calitate.
Desigur, toată lumea se întreabă ce va face Adrian Sârbu pe cont propriu şi, cum televiziunea e cea mai rentabilă afacere din media românească (180-190 de milioane din cele 280-300 de milioane
