Ţiganii merg la urat cu un cap de porc împodobit cu panglici. Colindul cu Vasilică, malanca, nunta urâţilor, obiceiul bungherilor şi cel al împăraţilor, sunt doar o parte dintre obiceiurile specifice judeţului Suceava în noaptea de Anul Nou.
Unul dintre cele mai interesante obiceiuri tradiţionale de Anul Nou din judeţul Suceava este „Colindul cu Vasilică”. Obiceiul, păstrat în unele comunităţi rrome din judeţ, aminteşte de o perioadă în care porcul nu era considerat un animal murdar, ci un simbol al virilităţii şi fertilităţii.
Ţiganii umblă pe la gospodari, din poartă în poartă, cu un cap de porc împodobit cu flori şi panglici şi duc binecuvântări. Ulterior capul de porc este împărţit între urători în timpul unei mese. Acelaşi animal are legătură cu un alt obicei interesant specific Bucovinei.
În noaptea de Anul Nou, tânăra fecioară ia doi peri din pielea porcului şi-i aruncă în foc. Dacă cei doi peri se unesc înseamnă că ea se mărită anul viitor, dacă ard separat înseamnă că trebuie să mai aştepte un an.
12 bucate diferite pentru masa de Anul Nou
În Bucovina, tradiţia spune că pe masa de anul nou trebuie să fie 12 bucate diferite, pentru fiecare lună a anului. Gospodarii care respectă această tradiţie vor avea un an roditor. În acelaşi scop, în ajunul anului nou gospodinele se plimbă prin ogradă, prin grădină şi prin grajdul animalelor cu mâinile pline de aluat.
Cele 12 zile dintre Ajunul Crăciunului şi Bobotează sunt considerate a fi sensibile, periculoase. În această perioadă gospodinele mătură doar dinspre exterior spre interior, iar gunoiul şi cenuşa nu se dau afară din casă.
„Se consideră că strămoşii, cei morţi se ascund în toate aceste resturi, pot sălăşlui acolo şi nu trebuie să îi dăm afară”, a explicat antropologul Călin Bârleanu.
Tot în seara de anul nou, gospodarii vor afla cum va fi noul an prin ca