Bătaia junilor de la Ruginoasa pentru fete frumoase, arderea anului vechi, la Sibiu, sau colindul cu plugul mare, din Muntenia, sunt doar o parte din obiceiurile păstrate, de sute de ani, de români, în noaptea dintre ani.

În ultima zi a fiecărui an, în localitatea ieşeană Ruginoasa, sute de flăcăi mascaţi se adună pe uliţe şi se bat cu bâtele.

După ce în ultimii ani tradiţia s-a soldat cu răniţi, autorităţile au stopat vărsarea de sânge. Potrivit obiceiului local, în fiecare zi de 31 decembrie, tinerii din vale şi din deal se adună la mijlocul localităţii, mascaţi, şi se bat pentru supremaţie. Câştigătorii au dreptul ca, în anul care va veni, să aleagă cele mai frumoase fete din sat şi să organizeze balurile.

„Dansul morţii“, ritual la Nereju

Şi în comuna vrânceană Nereju, localnicii se maschează de Revelion şi, organizaţi în cete, merg cu plugul din casă în casă. În prima zi din an, are loc o paradă în cadrul căreia mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti, „Chipăruşul“.

„Acum 50 de ani, dansul măştilor, cunoscut drept «Dans al morţii» sau «Chipăruşul», era nelipsit de la priveghiuri, însă acum s-a transformat într-un obicei specific Anului Nou“, explică Pavel Lupaşc, localnic din Nereju.

În Ardeal se deschide cerul

În unele sate din Ardeal, încă se mai crede în mitul vechi de sute de ani că, în ziua de Anul Nou, se deschide cerul, iar Dumnezeu se uită spre pământ.

Atunci, oamenii pot cere orice, pentru că li se va îndeplini. Ioan Toşa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, spune că zona este plină de obiceiuri neobişnuite pentru perioada Sărbătorilor de iarnă.

Tradiţia din satele ardeleneşti spune că bătrânii făceau calendarul de ceapă, luau 12 foi de ceapă, fiecare foaie pentru o lună din an.

„Pe fiecare foaie puneau aceeaşi cantitate de s