Îşi ia la revedere de la ziarişti spunându-le „mersi, pa!”. Încearcă să fie zâmbitor şi senin tot timpul, dar arată ca un puşti bosumflat pe terenul de sport de câte ori îl beşteleşte „cucul” de seară. Asta cu cloaca de la ASF încurcă multe lucruri. Dar el, rareori, se pierde cu firea. Nasol e atunci când îl ceartă tata socru. Păzea. Ăsta-i cel mai greu moment.

În rest, doar a fost în stare să îşi scoată ceasul de la mână şi îl dea cadou celui care voia să-l dea cu capul de