„Rumegând” o integramă, la masă-n sufragerie,
Calache, mai fredona şi-o „hitoasă” melodie.
Mai scria, mai da cu guma, mai încereca înc-o dată,
Însă nu prea se lega varianta încercată.
Dar din ce mai tare, amplifica melodia,
Bătând ritmic, cu creionul, scrumiera şi hârtia.
Zânica, la aragaz, îi asculta melodia,
Iar la ruperea de ritm, părăsi bucătăria …
-Măi Calache, ce-i cu tine, că prea te lăsaşi în glas!?