SONETUL MĂGĂRIILOR MASCATE
Măgarul, pus pe-o nouă măgărie,
Că de-astea a comis întreaga viaţă,
Ca infractor prudent, şi-a tras pe faţă
O mască, fără multă vorbărie,
Iar sub acoperirea lui isteaţă
A dat la "tunuri", depăşind o mie;
Gândind, cu teşchereaua durdulie
C-o să dispară ca... măgaru-n ceaţă!
Dar, într-o zi, pe când ieşea din staul,
L-a dibuit îndată D.N.A.-ul
Şi lumea fu cuprinsă de mirar