Un beţiv zăcea în drum, prăfuit şi-nsângerat,
Fără vlagă, vai de el, cum apare omul beat.
Trecătorii pe uliţă, se uitau la el, „de-a doua”,
– Lasaţi-l dracu’, acolo, până când l-o prinde roua! …
– Hai bă să-l ducem acasă, că-i şi bătut, nu doar, criţă …
-Acasă a luat bătaie, de aia zace-n uliţă! …
-Io nu-l duc, fir-ar al dracu’, nu i-am turnat eu, pe gură!
-Aşa merită Băţosu, i-a trebuit băutură!
Veni Ştirica şi zise: – Las’ că-l duc la