De vreo două luni încoace, mă sună mereu un frate,
Să îmi spună, că fetiţa n-are somn, noapte de noapte.
Disperat făcea apeluri, să mă duc, ceva să fac,
Şi nesomnului nepoatei, să îi vin cumva, de hac.
Ajungând la ei acasă, le-am spus-o de la-nceput,
Că nu există în ţară, nici un demnitar corupt …
Cum a auzit fetiţa, a zis: „Nici nu mai mănânc!”
S-a lungit în patul ei, şi-a căzut în somn adânc …
Am rămas cu toţi miraţi, dar am zis c