John KEATS
LA BELLE DAME SANS MERCY– Biet suflet, ce te face, oare,
Să bântui singur, când, pe lac,
E veşted stuhul fără floare,
Iar păsări tac?
De cine, nobil domn, amarul
Să-l porţi pe-aicea, eşti constrâns?
La veveriţe,-i plin hambarul
Şi grâu-i strâns.
Se-nnoură pe fruntea-ţi fir
De crin întru melancolie,
Iar în obraji, un trandafir
În agonie...
– O zână,-n pajişti de pripas