Butona Crapu, în draci, pe biata telecomandă,

Şi din pat, şi din fotoliu, chiar şi alergând pe bandă.

Nu găsea sub nicio formă, canalu’ lui, preferat,

Unde, dacă vezi un film, se lasă cu tremurat …

Pân’ la urmă, l-a găsit, s-a pus în pat, uşurel,

Făcându-i loc şi nevestei, să se-aşze lângă el.

-Balauru’ … e belea … vai de mine, mi-e cam teamă!

– Hai, Colţato, ai vechime, bagi orice nimic, în seamă …

-Uite bă, cum se lungeşte, cum se-nvâ