•Acuzata de trafic de persoane si de implicatii in mafia uzbeka, dosarul Iuliei Macovei mai asteapta la semaforul procedurilor incomplete
Ieri, magistratii au hotarat acordarea unui nou termen de judecata in cazul dosarului intocmit pe numele Iuliei Macovei. Termenul a fost dat pe data de 2 decembrie 2004. Potrivit anchetatorilor, Iulia Macovei a reusit sa racoleze si sa trimita la munca in Coreea de Sud, in perioada februarie - mai 2003, un numar de 300 de persoane, care i-au platit sume cuprinse intre 1.000 si 1.500 de dolari de fiecare. Solicitantilor de slujbe in Seul, capitala Coreei de Sud, li se promiteau salarii in industria textila si de incaltaminte, cuprinse intre 800 si 1.000 de dolari, dar in realitate, acestea erau de mizerie, la fel ca si conditiile de trai. In momentul unei descinderi efectuate la domiciliul basarabencei, politistii au descoperit 350 de pasapoarte ale unor persoane din Iasi si din alte judete, care se pregateau sa plece in Coreea de Sud. Anchetatorii sustin ca femeia lucra pe cont propriu, iar activitatea sa nu era inregistrata nicaieri. Din ancheta, rezulta ca Macovei si-a facut o adevarata clientela, cu ajutorul careia a reusit sa pacaleasca diferite persoane sa plece in Coreea de Sud. Aceasta era cea care se ocupa de organizarea excursiei la Seul si cea care ii ajuta pe oameni sa faca rost de pasapoarte. Acolo, romanii erau asteptati de catre fiica sa, Natasa, si de un individ din Uzbekistan, banuit ca face parte din mafia uzbeka, care ii indruma pe muncitori in fabricile de la periferia Seulului. "Nu ne-a spus nimic despre plata unui comision la ajungerea in Seul. Ne-a spus doar ca acolo va veni fiica ei si ne va conduce la locul de munca promis", a declarat ieri Ciprian Hulup, unul dintre martorii audiati. Romanii erau angajati la negru in fabricile de confectii sau de mase plastice, conditiile de munca fiind
