Deşi producătorii de medicamente şi-ar fi dorit ca deblocarea plăţilor de la stat să se întâmple cât mai repede au realizat că aplicarea imediată a directivei europene care prevede acest lucru ar fi dus la apariţia unui nou blocaj. Cum a fost rezolvată problema?
Dacă Ministerul Sănătăţii ar fi scurtat din prima termenele de plată de la 300 de zile (ca în prezent) la 30 de zile, aşa cum prevede directiva 2011/7/UE a Comisiei Europene, producătorii de medicamente s-ar fi confruntat probabil cu un alt impediment: statul nu ar fi avut banii necesari pentru a-şi respecta aceste angajamente.
Acesta este contextul în care producătorii au negociat cu ministerul pentru a pune la punct un calendar de reducere treptată a teremenelor de plată. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a recunsocut utilitatea acestei eşalonări: ”avem un confort de a nu se bloca niciun fel de livrare către sectorul sanitar.”
La începutul săptămânii, Ministerul Sănătăţii împreună cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au semnat un protocol privind noile termene de plată pentru medicamente. Astfel, acestea vor fi reduse progresiv la 60 de zile până în cea de-a doua jumătate a anului 2014 pentru ca, ulterior, să se intre într-un ritm normal (la 30 de zile), aşa cum prevede directiva 2011/7/UE intrată în vigoare pe 16 martie 2013.
Astfel, contractul cadru 2013-2014 propus stipulează că plăţile vor fi eşalonate începând cu anul acesta, urmând ca facturile emise după 1 aprilie să fie achitate pe parcursul a 180 de zile plus o amânare de maximum 30 de zile. Din 1 ianuarie 2014 până în 30 iunie 2014 termenul de plată va scădea la 90 de zile (plus 30 de zile amânare). Iar din 1 iulie 2014 până în 31 decembrie 2014 facturile vor fi achitate în decurs de 60 de zile (plus 30 de zile amânare).
La toate acestea se adaugă obligaţia Guvernului
