Reputatul artist plastic Anca Benera imortalizează, printr-un album editat de Institutul Cultural Român, studiul său „de caz“ asupra destinului monumentului public în capitala României. Istoria a 13 monumente de for public, majoritatea dispărute astăzi, atât din perioada modernă pre-totalitară, cât şi din cea totalitară, sunt analizate detaliat în carte, însoţite de numeroase studii.
Editura Institutului Cultural Român (ICR) a lansat recent o carte-eveniment, o „pasăre rară" în peisajul studiilor dedicate arhitecturii publice şi istoriei urbanismului autohton. Volumul „Bucureşti. Materie şi istorie", o apariţie impozantă grafic, este subintitulat „Monumentul public şi distopiile lui" şi se bucură şi de varianta în engleză, aşa cum Editura ICR a procedat cu toate cărţile sale importante.
Monumentul V.I. Lenin
Coeditori ai acestei ambiţioase întreprinderi sunt Anca Benera (apreciat nume al artei contemporane româneşti, care semnează şi splendidul fotomontaj de pe copertă) şi Alina Şerban, iar cartea cuprinde şi câteva studii de specialitate ale unor personalităţi invitate din România şi din străinătate.
Cele 13 monumente publice alese de Anca Benera pentru a fi disecate - de la Statuia Libertăţii, din 1848, până la monumentele lui Lenin şi Petru Groza, date jos de „furia" revoluţionară din 1990 - sunt prezentate amănunţit, cu o bogată ilustraţie (fotografii de epocă, desene, reproduceri, hărţi etc.), iar un CD audio ataşat volumului (pe care participă şi tânărul actor Alexandru Potocean) se constituie într-un ghid vocal, un fel de „tur turistic" printr-un Bucureşti astăzi dispărut.
„Libertatea" n-a durat decât 5 zile
Volumul relevă că distrugerea patrimoniului urbanistic, a monumentelor publice cu semnificaţie istorică şi, de fapt, rescrierea permanentă a trecutului este o tradiţie, o constantă a epocii noastre modern