La 15 noiembrie au cântat la Concertgebouw trei muzicieni români: Liviu Prunaru ca solist al Symphonieorkest Bellitoni, Remus Azoiţei şi Eduard Stan, într-un recital Enescu-Brahms. În seara de 25 noiembrie, acelaşi recital va putea fi auzit la Bucureşti, la Ateneul Român, finalul fiind prevăzut pentru 9 decembrie la Washington DC şi 10 decembrie la New York. Construită în acelaşi an cu Ateneul, 1888, Concertgebouw a fost concepută de la început ca spaţiu dedicat muzicii clasice, având o sală mare pentru concerte simfonice şi una mică (de 500 de locuri) pentru recitaluri.
Fără ingineri de sunet şi acusticieni în sensul modern al cuvântului, a avut de la început şi are în continuare o acustică perfectă. Sala găzduieşte şi concerte de jazz şi are o agendă cu aproximativ 70 de evenimente în fiecare sezon, managementul acesteia fiind diferit de cel al celebrei Concertgebouw Orchester (pe care am auzit-o recent la Bucureşti, la Festivalul Enescu), care este doar găzduită de sala cu acelaşi nume.
15 noiembrie a fost ziua în care pe agenda de la Concertgebouw i-am văzut atât pe Liviu Prunaru ca solist al Symphonieorkest Bellitoni la Sala Mare, în Concertul pentru vioară de Dvorak, cât şi pe Remus Azoiţei şi Eduard Stan într-un recital special, Enescu-Brahms, la Sala Mică.
Toţi trei sunt muzicieni români aflaţi la maturitate a căror carieră se desfăşoară în întreaga Europă şi care locuiesc în afara ţării. Iniţiativa ICR de a organiza în această toamnă un astfel de amplu turneu în 15 săli de prestigiu din Europa şi din Statele Unite este cea care ne-a adus la Amsterdam.
De la Amsterdam la Bucureşti
Turneul internaţional de muzică de cameră al duo-ului Remus Azoiţei (vioară) şi Eduard Stan (pian) continuă să se desfăşoare în importante centre culturale din Europa şi SUA, propunându-şi să pună în valoare luc
