Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a bloca manifestările publice cu ocazia reînhumării scritorului maghiar Nyiro Jozsef este în conformitate cu legea românească. Este vorba de aceeaşi lege care a interzis reabilitarea publică a mareşalului Ion Antonescu sau Corneliu Zelea Codreanu.

Divergenţele legate de reînhumarea rămăşiţelor lui Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc au creat inutil tensiuni între autorităţile române şi cele maghiare. Budapesta ar fi dorit ca reînhumarea să aibă un caracter public, în cadrul unui ceremonial desfăşurat pe parcursul mai multor zile în Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.

Ministerul Afacerilor Externe s-a opus, invocând legislaţia din România, care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Or, se ştie că Jozsef Nyiro, deşi consacrat ca poet, a fost antisemit şi un notoriu susţinător al regimului fascist al lui Horhty.

Reabilitarea lui Ion Antonescu, blocată

Autorităţile române au procedat asemănător şi în cazul unor personalităţi istorice româneşti, acuzate de fascism şi xenofobie. Mareşalul Ion Antonescu, deşi reabilitat după Revoluţie, a fost ulterior interzis.

După 1990, au fost numeroase voci care au cerut reabilitarea mareşalului Ion Antonescu. În acest context, în mai multe oraşe au apărut busturi ale mareşalului acuzat de deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina, iar câteva bulevarde şi străzi din oraşe importante ale României au fost redenumite după numele lui Antonescu. Au fost şi situaţii puţin hilare. Astfel, la Târgu Mureş, ca să ajungi la Memorialul Victimelor Holocaustului, trebuia să treci pe Bulevardul „Ion Antonescu".

La 1 iunie 2001, la împlinirea a 55 de ani de la executarea lui Ion Antonescu, în cu