Uzina Mecanică Bucureşti visează la vremurile în care „va dudui” de maşini blindate pe şenile. În hala de montaj a Uzinei Mecanince Bucureşti (UMB) stau alături, unul lângă altul, „tatăl” şi „fiul”. Îi cheamă TR 85 şi TR 85M1. Pe cel de-al doilea, militarii îl ştiu şi de „Bizon”. „T” vine de la tanc, „R” de la românesc, iar cifra reprezintă anul de fabricaţie.
Dacă primul e 100% românesc, la „Bizon” au participat, prin ‘96, şi francezii cu îmbunătăţiri, aşa că i s-a adăugat „M” de la modernizare.
De la înfiinţare până în prezent, UMB a produs tancuri doar pentru Armata Română, care are în dotare în jur de 300 astfel de modele. „Au fost câteva discuţii cu egiptenii, însă nu s-a concretizat nimic până acum”, explică inginerul Marius Georgescu, managerul general al UMB.
Şenile pentru categoria mijlocie
În uzina de montaj se lucrează de zor pentru o prezentare care va avea loc luna viitoare, la Romexpo. Alături de tancul românesc TR 85M1 stă şi mândria uzinei - dragorul de mine pe şasiu de TR 85. Maşinăria, folosită de trupele de geniu, cercetează terenul şi neutralizează minele antitanc.
Tancul produs în România este de talie mijlocie. Greutatea e de 50 de tone, cu vreo 12 mai puţin decât Challengerul armatei britanice.
„Nu prea poţi să faci comparaţie, fiecare tip de tanc are calităţi şi puncte mai slabe. Nici să fie prea greu nu e bine, să nu se mişte ca o broască ţestoasă. Specialiştii noştrii au ajuns la concluzia că acest tip de tanc e cel mai potrivit pentru relieful de la noi”, specifică directorul Georgescu.
Tancul nostru are putere mare de foc, trage până la 4.000 de metri, în timp ce Leopardul nemţesc nu bate mai departe de 3.000 de metri. Motorul are 860 de cai-putere, aproape jumătate faţă de cât are Abramsul american, însă specialiştii spun că se mişcă foarte repede,
