De multe ori îi vezi pe unii slujbaşi care, ieşind din schimb la fabrică sau din program de bugetari, se strâng câte doi-trei şi merg la birt să soarbă o bere. E un fel de aperitiv, cum zic ei, până ajung acasă, când se aşază la masă suflecându-şi mânecile şi apucându-se de ciorbă, de sarmale şi de plăcintă.
Înainte de a se termina programul la serviciu, mulţi rad şi o cafeluţă ca să-i ţină treji, deoarece diseară la televizor e un film poliţist captivant.Ei bine, aceste obiceiuri de a bea bere şi a sorbi cafeluţe pe stomacul gol înseamnă nişte imprudenţe cu urmări rele. Băutura, chiar şi cafeaua nu se consumă fără să mănânce omul ceva alături. Berea caldă intră în stomac vara la 42 de grade şi fermentează. De altfel, fabricanţii de bere ştiu să oprească pe fluxul tehnologic această fermentare, ca ea să nu aibă loc dezordonat. În stomac, berea caldă fermentează anarhic, produce gaze, în speţă dioxid de carbon şi de aici apar balonările, râgâielile şi un profund disconfort digestiv. Iar cafeaua, chiar când este fără cofeină, produce mai multă secreţie acidă, ceea ce iarăşi e rău.
DIETĂ PERSONALIZATĂ
Ne explică unele reguli înţelepte de alimentaţie profesorul doctor Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă de la Spitalul Fundeni. Fiecare om are ecuaţia lui de alimentaţie. Fiecărui om i se potriveşte un anume sistem de hrană adaptat caracteristicilor şi bolilor organismului lui. Ştiinţa a arătat că şi fiecare zonă geografică are secretele şi principiile ei de alimentaţie. De exemplu: românii se potrivesc ca alimentaţie cu cei din regiunea noastră de Europă, deci cu grecii, bulgarii, sârbii. Reţetele de alimente împrumutate de la americani, de la chinezi, chiar de la englezi sau nordici nu se potrivesc, să zicem, populaţiilor din estul Europei, căci de mii de ani alimentele din zona geografică a unui popor s-au împrietenit cu metaboli
