In premiera mondiala”, Pacepa a facut dezvaluiri. Din nefericire, la 77 de ani, memoria pensionarului a inceput sa-i joace feste ori serverul de documentare al CIA a fost legat la “Cartoon Network”.

Pacepa sustine ca tatal sau a fost condamnat de Garda de Fier pentru ca a fost prins ascultind “Vocea Americii”, desi la ora la care VOA a inceput sa emita - noiembrie 1942 - legionarii infundau de mult puscariile antonesciene sau luasera calea exilului. Viata “celebrului spion” e spoita mai ceva decit cea a unei batrine cocote, care sustine ca a studiat la un pension de domnisoare.

La 15 ani raspindea fluturasi antinazisti si isi platea chiria din vinzarea “Scanteii”, iar seara dadea meditatii la matematica! Un debut in cariera de ilegalist pentru care l-ar fi invidiat si Ceausescu. Brusc, dupa citeva luni, se apuca sa poarta cruce, ca sa-i faca in ciuda tatalui sau, un comunist, si se inscrie in “Young Friends of the United States”.

Absolut intimplator, din sef la o tinichigerie, cinstitul sau parinte ajunge translator al generalului sovietic Rodion Malinovski, spaima Romaniei ocupate. Si, ce sa vezi, scenariu de bestseller, Hollywood curat... Democrat, consilierul sovieticilor nu avea nimic impotriva ca progenitura sa, acest Harry Potter al spionajului, sa se inhaiteze cu baietii unchiului Sam.

Suspans total, mai ceva ca-n Agatha Christi. In citeva luni, poveste de capa si spada, aventura si magie: ilegalist, antifascist, cruce, pro-american, arestat ca purta insigna cu chipul regelui. O bibliografie care, daca ar fi reala, i-ar fi oferit un stralucit viitor de detinut politic. Numai ca viata a fost cruda si nedreapta, iar Pacepa a devenit securist la 23 de ani.

A facut-o insa, asa, in scirba, da’, ca sa nu ii iasa vorbe, a fost silitor. Ca un Fat-Frumos cu grade, in trei ani ajunge maior, iar la 29 de ani il umiles