Chiar daca alegerile se apropie, merita analizate functiile si responsabilitatile asumate de eurodeputatii romani. Cei treizeci si cinci de eurodeputati romani si-au ocupat locurile in grupurile politice si in comisiile de specialitate ale Parlamentului European (PE), desi pozitia lor in acest for reprezentativ al Uniunii Europene nu este decit temporara. Statutul lor este marcat de o anume ambiguitate, in sensul ca nu au fost alesi printr-o consultare electorala directa, asa cum va fi cazul celor votati la 13 mai. Ideal ar fi ca aceasta sa nu le afecteze actiunea politica, insa probabil ca foarte multi dintre ei mai au destule lucruri de invatat de la colegii lor mai rodati in activitatea forului de la Bruxelles si Strasbourg (se stie ca la Bruxelles au loc sedintele pe comisii parlamentare si pe grupuri parlamentare, iar la Strasbourg cele in plen).
Chiar daca alegerile se apropie, merita analizate functiile si responsabilitatile asumate de eurodeputatii romani. Discutia pe marginea comisiilor de specialitate trebuie separata de cea referitoare la grupuri. Prima va fi tratata pe larg cu alte ocazii, pentru ca alegerea comisiei ne va spune multe despre prioritatile politice ale respectivilor eurodeputati. Iar daca ei vor deveni si candidati in alegerile din mai, atunci se va putea anticipa o problematica a campaniei electorale. Evident, nimeni nu-si face iluzii ca dezbaterea se va purta pe chestiuni "europene", insa este de datoria eurodeputatilor-candidati sa expliciteze cit de cit acest proces politic stufos, pentru opinia publica romaneasca.
La fel de relevanta este, insa, activitatea pe grupurile parlamentare. In sedintele plenare, presiunea timpului si numarul mare al europarlamentarilor fac ca discursurile si luarile de pozitie sa fie, de regula, foarte scurte. In cadrul comisiilor, pe de alta parte, se discuta (tot) foarte concis si, in plus, tehni
