Extrem de talentaţi, cu pasiuni specifice vârstei, sensibili şi timizi, dar încrezători, aşa i-am putea caracteriza pe copiii aflaţi în casele de tip familial. Norocoşii îşi văd părinţii sau rudele periodic, cei mai mulţi însă, doar o dată pe an, în preajma sărbătorilor. Trăiesc alături de alţi copii aflaţi în situaţia lor în cele 15 apartamente de tip familial din Craiova.

În una din casele de tip familial din cartierul 1 Mai locuiesc opt fete, cu vârste cuprinse între cinci şi 16 ani. În holul apartamentului, pe un panou de onoare, fetele şi-au expus rezultatul muncii: diplome, medalii, premii. Nu se bucură de mângâierea mamei, nici de sfatul tatălui. Rolul de mamă îl îndeplinesc cele şase doamne supraveghetoare. Ele sunt cele care le încurajează să îşi urmeze visul, să ţină capul sus şi să lupte pentru că viaţa nu este uşoară. Săptămânal, un preot de la Mănăstirea Jitianu vine să le însoţească la slujba de duminică, le oferă sfaturi, le împărtăşeşte.

Fiecare copil ascunde o poveste de viaţă

Andreea şi Georgiana sunt norocoase, pe lângă colegele de apartament, ele se au una pe alta, sunt surori, iar la numai câteva blocuri distanţă, într-un alt apartament, se află alţi doi fraţi. Sunt extrem de energice, cu ochii mari şi un zâmbet molipsitor. „Ne vizitează destul de des asistenta maternală la care am trăit timp de patru ani. Ea este mami pentru noi. Practicăm atletism de performanţă, am reuşit chiar să câştigăm primele medalii“, a povestit Andreea, de 14 ani.

Luminiţa are nouă ani. Îi place la şcoală, este pasionată de concursurile de cultură generală. Împarte dormitorul cu sora ei Irina şi cu cele câteva jucării de pluş primite cadou de-a lungul anilor.

Denisa are 13 ani. A fost luată în urmă cu cinci ani, în regim de urgenţă şi adusă într-un centru instituţionalizat. A reluat legătura cu mama şi sora ei, care o vizitează ori de cât