Reputatul jurnalist american Paul Berman vorbeşte despre semnificaţia anului 1968, marcat de mişcările anticomuniste, în cele trei lumi distincte ale acelor vremuri – Europa de Est, Europa de Vest şI Statele Unite. Sursa: Reuters Rodica Culcer: După două zile de dezbateri pe tema semnificaţiei anului 1968 în Europa de Est, în Europa de Vest şi în Statele Unite, singura concluzie la care putem ajunge este că anul 1968 a avut de fapt semnificaţii diferite în funcţie de meridianul geografic pe care ne situăm. Există un element comun care să le unifice, să armonizeze mişcările care au avut loc în acest an în Est şi în Vest?

Paul Berman: Aşa este, dar există însă şi o dimensiune comună a acestor semnificaţii, care face ca toate aceste mişcări să aibă până la urmă o relaţie “frăţească”. Această “frăţie” nu este de ordin ideologic, pentru că din punct de vedere ideologic este vorba de mişcări diferite, ci dintr-un spirit de o solidaritate generaţională a tinereţii şi dintr-un spirit rebel. Dincolo de această solidaritate găsim însă contraste importante. Şi anume?

În primul rând este vorba de atitudini diferite faţă de comunism în Europa de Vest, în Occident şi în America Latină. În Europa de Est în 1968 s-a protestat împotriva sistemului comunist, chiar dacă pe undeva protestul avea la bază ideea că se poate construi un comunism acceptabil şi uman. În tot cazul, protestele erau îndreptate împotriva comunismului existent la ora aceea şi a puterii sovietice. În unele ţări occidentale şi în America Latină, mulţi din militanţii anului 1968 erau pro-comunişti şi chiar pro-sovietici. Ce poate fi mai contrastant? În Statele Unite, mişcările din 1968 erau adesea pro-comuniste sau se abţineau să se pronunţe privitor la comunism: unii erau în favoarea regimului comunist din Vietnam, de pildă, deşi nu erau de acord cu comunismul sovietic. Existau aşadar o varietate de