Prinţii Sturdza şi Mitropolia Moldovei au obţinut anul acesta cele mai mari suprafeţe de pădure în judeţul Neamţ.
Familia princiară Sturdza conduce în topul celor mai mari proprietari de pădure din Moldova. Elena, Mihai, Margareta, Dimitrie, Gheorghe şi Eric Sturdza au devenit stăpâni pe aproape 26.000 de hectare de pădure situată în masivul Ceahlău, în comunele nemţene Poiana Teiului, Hangu, Ceahlău, Farcaşa, Grinţieş şi în Tulgheş, din judeţul Harghita.
Reprezentantii familiei au afirmat că vor exploata pădurile în conformitate cu legile române şi vor investi în fabrici de procesare a lemnului. Gheorghe Sturdza declara că o atenţie deosebită se va acorda dezvoltării turismului, prin construirea de hoteluri şi pensiuni.
Pe locul al doilea în topul retrocedă rilor din Neamţ sunt lăcaşurile de cult cu circa 13.000 de hectare de pădure şi teren agricol, cererile fiind depuse de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Astfel, Mănăstirea Neamţ a fost pusă în posesie cu peste 10.000 de hectare, Sihăstria cu 564, Bistriţa cu 780, Durău cu 100, iar Agapia şi Văratec cu peste 1.000 de hectare.
Suceava: Pădure pentru baron
Fiul fostului diplomat român la Londra, Victor de Styrcea, a primit 726 de hectare de pădure în comuna suceveană Valea Moldovei. Cererea de revendicare a moştenitorului familiei boiereşti Stârcea, baronul Michael Eduard de Styrcea, stabilit acum în Marea Britanie, a fost aprobată în urmă cu trei luni.
În schimb, în judeţul Suceava există cea mai mare cerere de revendicare din ţară, aceasta fiind depusă de fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox din Româ- nia, condusă de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Fundaţia cere 192.000 de hectare de pădure, aproape jumătate din suprafaţa împădurită a judeţ ului. Solicitarea a fost respinsă de comisia judeţeană de fond, dar fundaţia a cont
