In mod firesc, de cele mai multe ori uitam detaliile unei intamplari socante ai carei martori am avut ocazia sa fim. Spre exemplu, cineva intra cu un cutit intr-o statie de benzina si fara sa vrem devenim martori-oculari ai unei crime. Interogatoriul de la sectia de politie se bazeaza pe elemente de circumstanta, detalii considerate minore, dar care ar putea rasturna cursul unei anchete. Si totusi, abilitatea umana de a rememora si reproduce amanuntele unei intamplari are lacune. "Memoria adesea ne joaca feste!" - aceasta este concluzia unui studiu efectuat recent in Statele Unite, dupa cum transmite BBC News.

"Jur sa spun adevarul!"

Oamenii de stiinta sugereaza chiar ca nu este necesar sa ne reamintim detalii inutile ale unei intamplari. Unul dintre cei mai renumiti cercetatori, prof Elizabeth Loftus de la Universitatea din California a sugerat ca, intr-un proces, audierea martorilor ar trebuie sa se faca intr-o noua formulare: "Juri sa spui adevarul si numai adevarul sau ceea ce-ti poti aminti?"

In context, Martin Conway, un psiholog britanic la Universitatea din Leeds, a elaborat un studiu pentru Societatea Britanica de Psihologie, in care face apel la o ampla regandire a modului de utilizare a marturiilor in salile de judecata. El subliniaza faptul ca specialistii in functiile cognitive ale creierului uman trebuie sa reanalizeze performantele acestora in cazurile juridice.

Neuroimagistica - una dintre solutii?

Specialistii afirma ca, spre deosebire de un computer, creierul uman poseda nu doar un singur bloc memorativ, ci mai multe, interconectate intre ele. Memoria poate fi: activa, selectiva, contextuala, mijlocita, organizata logic si sistemic.

Dupa criteriul intentionalitatii, memoria poate fi involuntara sau voluntara si dupa gradul de intelegere a informatiilor memorate, memoria poate