Prima imagine care te şochează când vizitezi Podgorica, capitala Muntenegrului, este numărul mare de autoturisme de lux care circulă pe străzi. Concluzia firească – locuitorii sunt oameni cu stare. Dar adevărul este altul, deoarece Muntenegru este una dintre ţările cele mai sărace din Balcani, cu o rată ridicată a şomajului şi cu un venit mediu lunar de 250 de euro.
Totuşi, la târgurile de maşini din capitală şi din zonele apropiate, cu 3000-4000 de euro poţi achiziţiona uşor o maşină second hand Audi, Golf3 sau chiar un Mercedes mai vechi, dar în stare bună. Oferta este mare, preţurile – rezonabile, singura „hibă“ este provenienţa dubioasă a acestora.
Deoarece Muntenegrul s-a alăturat Interpolului şi Europolului, este obligat să lupte împotriva contrabandei cu maşini, în condiţiile în care cele două organizaţii poliţieneşti transfrontaliere caută, la cererea societăţilor de asigurări, în statele fostei Iugoslavii, 130.000 de maşini furate, din care 60.000 ar fi în Muntenegru. ..
După războaiele sângeroase din anii ’90 din regiune, Iugoslavia, formată pe atunci numai din Serbia şi Muntenegru, se afla în pragul prăbuşirii economice, astfel că, pentru a-şi umple bugetul, Podgorica a recurs la contrabanda de ţigări, combustibil şi la „importul liberalizat“ de autoturisme, închizând ochii în faţa unora cu origine incertă.
Mafia autoturismelor din Balcani a profitat de această „generozitate“ şi de izolarea economică a ţării şi şi-a creat cea mai puternică bază în Muntenegru. Aici şi-au găsit cumpărători autoturisme de lux, dispărute din Roma, Berlin sau Londra.
Dar epoca de aur a contrabandei a luat sfârşit când, în 2001, Interpolul a deschis un birou la Belgrad şi a început să acţioneze şi la Podgorica. Măsura de confiscare a autoturismelor furate de către autorităţile din Muntenegru a provocat protestele vehemente ale populaţiei, fii
