Ministrul francez al Bugetului, Valérie Pécresse, a declarat în legătură cu summitul de ieri de la Bruxelles că „Europa are întâlnire cu istoria", iar preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a spus că deciziile luate cu acest prilej sunt cele mai importante din istoria Uniunii Europene. Cu toate acestea va fi nevoie de un al doilea summit miercuri, pentru o hotărâre finală privind salvarea Greciei, a monedei euro şi a universului.
Prima măsură avută în vedere de liderii europeni este restructurarea datoriei Greciei. Falimentul Greciei este iminent şi singura soluţie realistă aflată la îndemână este anularea unei părţi consistente a acestei datorii. Cifra vehiculată pe pieţele financiare este de 40% până la 60%. Deşi toată lumea este conştientă că, mai devreme sau mai târziu, această măsură va deveni inevitabilă, Franţa şi Banca Centrală Europeană sunt reticente, prima din cauza expunerii băncilor franceze în Grecia, iar cea de-a doua pentru că se teme că investitorii vor abandona ţările din sudul Europei, care vor avea astfel dificultăţi să găsească bani pe piaţă.
Ştergerea datoriilor Greciei va produce pierderi enorme băncilor europene care au expunere uriaşă pe datoriile suverane atât ale Greciei, cât şi ale altor ţări europene, şi de aceea orice reducere a datoriei greceşti va trebui însoţită de o recapitalizare a băncilor. Potrivit Wall Street Journal, o recapitalizare situată sub 70 miliarde euro va fi considerată o dezamăgire de către pieţe, care consideră că cifra potrivită este de 150 miliarde euro. La reuniunea miniştrilor de Finanţe ai celor 27, care a avut loc sâmbătă, cifra evocată a fost de 108 miliarde euro. Această măsură se poate lovi de opoziţia legiuitorilor germani, care au reuşit în ultima vreme să creeze un curent puternic împotriva utilizării banilor contribuabililor germani pentru salvarea unor bănci private de la faliment. Al