Operatiile de deblocare a circulatiei sangelui spre inima au devenit frecvente. Cand un vas, o coronara sau alt vas isi stramteaza sectiunea de curgere prin depunere de grasimi sau, mai grav, vasul respectiv pur si simplu se blocheaza printr-un cheag, chirurgul ori face niste by-pass-uri, adica niste ocoliri ale zonei blocate cu ajutorul unor fragmente de vase, ori, in cazurile mai putin grave, cardiologia interventionala desfunda cu o sonda cu balonas vasul si-i monteaza un stent, un manson care sa tina vasul dilatat. Tot mai multi pacienti vin la neurologi si intreaba: "Pe mine de ce nu ma operati pe vasele ce duc sangele la creier ca in cazul infundarilor pe vasele ce iriga inima?". Chirurgia de deblocare a carotidelor ce transporta sange spre creier s-a dezvoltat si ea, dar aceasta operatie pe vasele spre creier nu se face in toate cazurile. Clarifica, cand e cazul de operatie pe vasele spre creier, academician prof. dr. Constantin Popa, coordonatorul Institutului de Boli Cerebro-Vasculare, pe care l-a infiintat, si in acelasi timp membru al conducerii Societatii Mondiale de Atacuri Vasculare Cerebrale. Exista trei situatii in care se judeca necesitatea operatiei la un bolnav cu leziuni pe vasele carotide ce iriga cu sange creierul: cheagurile pe carotide, accidentele vasculare tranzitorii, accidentele vasculare cerebrale vechi urmate de astuparea carotidei. Operatiile de deblocare a circulatiei sangelui spre inima au devenit frecvente. Cand un vas, o coronara sau alt vas isi stramteaza sectiunea de curgere prin depunere de grasimi sau, mai grav, vasul respectiv pur si simplu se blocheaza printr-un cheag, chirurgul ori face niste by-pass-uri, adica niste ocoliri ale zonei blocate cu ajutorul unor fragmente de vase, ori, in cazurile mai putin grave, cardiologia interventionala desfunda cu o sonda cu balonas vasul si-i monteaza un stent, un manson care sa tina vasu