Din zece familii, patru au câştiguri sub media pe economie şi doar una are mai mult de 45.000 de lei lunar.Câştigurile mari se concentrează la mai puţin de 9% din populaţie, în timp ce mai mult de o treime din români au venituri mici şi foarte mici, arată statisticile oficiale. Mai citeşte şi:
Plata ajutoarelor suplimentare de şomaj creează haosPogea promite: pensia minimă va creşte, iar bugetul pentru şomaj va fi suplimentatMunca la români, un „sport“ atipic Raportul dintre veniturile foarte mici şi cele foarte mari este de 1 la 4,6 în cazul gospodăriilor şi de 1 la 7,8 în cazul persoanelor, arată o analiză referitoare la inegalitatea veniturilor, publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Acest raport se ameliorează foarte lent, de la an la an, cifrele schimbându-se doar la nivel de zecimale şi mai mult ca efect statistic decât ca rezultat al îmbunătăţirii calităţii vieţii.
În 2007, spre exemplu, între prima şi ultima categorie de venituri exista un raport de 1 la 4,9 în cazul gospodăriilor şi de 1 la 8 în cazul persoanelor.
Statisticienii împart populaţia, în funcţie de veniturile gospodăriilor şi ale persoanelor, pe decile, adică pe 10 „felii“ a câte 10% din total. În prima decilă se situează cei cu veniturile cele mai mici, iar în decila a zecea – cei cu veniturile cele mai mari.
Între prima şi a zecea decilă se identifică principalele diferenţe care arată inegalitatea veniturilor. În România, familiilor din prima decilă (cu venituri mai mici de 1.000 de lei) le revine doar 4,7% din totalul câştigurilor lunare, în timp ce gospodăriilor din ultima decilă (cu mai mult de 46.000 de lei) le revine aproape 22% din total.
Venituri mici, deficite mari
Potrivit INS, cea mai mare contribuţie la diferenţierea veniturilor gospodăriilor o are decalajul dintre s
