Sadova e un loc pe care majoritatea dintre noi îl cunosc după... Leana, Costel sau Garcea. Însă nu e doar un loc ficţional dintr-un serial
de televiziune, ci o comună adevărată, cu problemele, oamenii şi poveştile ei.
Aşezată în sudul Doljului, cu o populaţie de 8.600 de oameni, mai mare decât Segarcea, comuna Sadova ne întâmpină cu... curăţenia de iarnă. Zeci de oameni sunt strânşi în jurul focurilor mici, la marginea comunei, iar în restul satelor - Sadova, Piscu Sadovei, Damian, Gheţa şi Raieţi - vezi alţii care mătură şi ţin comuna curată. Se înalţă fum gri în aer, iar praful e dus în bătaia vântului de măturile mari, făcute din crengi.
„Legea nr. 416 i-a învăţat leneşi“
„În fiecare zi e zi de curăţenie“, ne spune primarul Eugen Safta, aflat la primul mandat, care, se pare, nu i-a întâlnit aşteptările. „Dacă primesc nişte bani de la stat, trebuie să facă zilnic un număr de ore. Ca să îi pui la punct, trebuie un aparat administrativ“, vorbeşte acesta despre familiile asistate social. În evidenţa Primăriei Sadova se află 874 de dosare pentru asistenţa socială. „Avem o comunitate de romi de 1.800 de persoane“, continuă acesta. În holul primăriei, vânzoleală mare. Lumea vine permanent să vorbească, să întrebe, să plătească taxe, să-şi rezolve problemele cu fel de fel de acte. „Mereu e aşa, nu e o zi mai liberă“, anticipează primarul Sadovei întrebarea noastră. El vrea să-i pună la muncă pe cei care primesc ajutor de la stat, deşi, consideră edilul, nu toţi ar fi îndreptăţiţi să primească. „Legea nr. 416 i-a învăţat leneşi. Dacă mergem să fotografiem nişte case ale oamenilor asistaţi social...“.
Lumea a construit mult în Sadova, dar fără să aibă acte de proprietate. Lucrările s-au făcut pe terenul primăriei, fără nici un fel de autorizaţii. „Sunt 30 de ani de când şi-au construit şi nu s-a luat nimeni de ei. Au unii 14 camer
