Cunoscut drept "Poetul", pensionarul Dumitru Negrea a reuşit să convieţuiască cu boala de care suferă, prin poezie. Tehnician metrolog în tinereţe, el vorbeşte incoerent, în urma unui accident vascular cerebral, dar scrie versuri ca un adolescent îndrăgostit.
Căminul "Sf. Nicolae" e locul în care se împletesc destinele a 90 de bătrâni. Femei şi bărbaţi cu tot atâtea poveşti de viaţă, pentru care aşezământul a devenit a doua familie.
Curând, vor fi nevoiţi să plece de aici, pentru că imobilul va fi retrocedat foştilor proprietari. Dumitru Negrea, de 72 de ani, este "poetul" aşezământului. A suferit un atac vascular, suferă de o boală gravă, abia poate vorbi şi, cu toate acestea, scrie versuri. A trimis scrisori criticilor literari din capitală, în speranţa că va fi acceptat printre scriitorii consacraţi.
Poeziile sale, recitate de Ziua Mondială a Vârstnicilor
Dumitru Negrea a terminat Metrologia în 1963 şi a lucrat la Uzina "Laminorul". Viaţa i-a rezervat multe surprize iar Dumitru a fost nevoit să înfrunte destinul de unul singur. "Îl văd ca pe un om îngenuncheat de viaţă, de aceea îl ajut cât pot. E încântat când îl prezint drept poet. Luptă cu boala de mai multă vreme, fiind sub tratament", ne-a declarat Mariana Ioniţă, ergoterapeut în cadrul Căminului de bătrâni "Sf. Nicolae".
În luna octombrie, de Ziua Mondială a Persoanelor Vârstnice, doi copii de la Liceul "Edmond Nicolau" au recitat poezii de-ale lui Dumitru, în locul lui, de faţă cu primarul oraşului, Aurel Siminionescu.
A primit diploma pentru "cel mai bun poet" şi a fost emoţionat până la lacrimi. Iată câteva din versurile pensionarului care a învins boala: "Şi iadul şi paradisul/ Aparţin unicei vieţi/ Umbra unei tinereţi/ Care îmi inspiră scrisul" ("Filozofia mea") sau "Stelele par flori de toamnă/ Frumoase ca zânele/ În noaptea cu lună plină/ Care pare o blondină". @N_P