Un mare artist al picturii morale, în primul rând, un maestru al restaurării inspirate şi devotate religios al unor Opere fără seamăn semnate de zugravi de subţire ţărani şi târgoveţi, pe păreţii sfinţi ai ortodoxiei româneşti, Doamna Profesor Elena Murariu, împătimită,
cum însăşi spune, de ,,tema hagiografiei Sfinţilor Brâncoveni şi a desluşirii icoanelor care îi reprezintă” a tipărit nu prea demult, un Album, ,,RĂDĂCINI BRÂNCOVENEŞTI” (C.N.I.,,Coresi,,S.A.) o CARTE tulburătoare, mărturisitoare a vocaţiei sale de slujitor –aici cuvântul e cel mai potrivit- hărăzit parcă să fie, prin actul său artistic , model şi căuzaş contagios în atât de greaua, azi, bătălie pentru păstrarea şi apărarea identităţii noastre naţionale şi de spirit.
Cunoscându-i biografia de restaurator, într-o ipostază anume şi direct împlicat—procesul renaşterii bisericuţei de la Vioreşti-Slătioara, cu celebra, unica, Friză a Potecaşilor, mă bucur acum---odată cu aceia dintre Dumneavoastrâ care veţi merita-şi vă recomand stăruitor- să citiţi CARTEA amintită mai înainte-- să descopăr-- cu o surprindere mereu însoţită de emoţie şi admiraţe, în eseul introductiv ,,Rădăcini brâncoveneşti în drmul spre icoană” şi un estetician teolog, din stirpea cea mai aleasă a tradiţiei noastre cărturăpreşti, consacrat desluşiri, întradevăr din lăuntru, a icoanei brâncoveneşti şi nu numai, fiindcă e vorba, în acest eseu, de icoana ortodoxiei româneşti în întregul ei şi în tot misterul ei.
Dar Elena Murariu, pictorul atist, ne cucereşte şi prin cutezanţa întemeiată convingător de opera proprie, si mă gândesc la propunerile înoitoare , îmbogăţitoare fericit ale metaforei şi simbolisticii cuprinse în iconografia brâncoveneasca si ortodoxă, in general,şi, fireşte prin desluşirea , pentru noi, a acestei simbolistici , a filosofiei ei morale. încât nu este deloc hazardat să vorbim, în cazul Elenei Murariu
